2.
ANUNTURI CO-DIRECTOR AL
C.S.C.T.-RO:
A.
Afilierea la Federatia
Romana de Sport
Columbofi “ FRSC” si obtinerea
Certificatului de Identitate
Sportiva ‘CIS”-licenta clubului.
-in data 08.06.2012
Co-Director al clubului
CNT-RO, a inceput
demersurile pt. modificarea
denumirii clubului, la Clubul
Sportiv Columbofil Tippler-Romania “CSCT-RO’si
adaptarea statutului in
conformitate cu legea
sportului.
- dupa ce s-au
parcurs toti pasii
legali, in data 25.09.2012,
s-a depus dosarul
cu documentatia necesara
la Autoritatea Nationala pt. Sport si
Tineret “ANST”din cadrul
Min. Sportului
- in data 25.12.2012 , ANST elibereaza
CIS-ul si autorizatia
de functionare pt.
sportul columbofil , clubului
CSCT-RO.,
- trebuie sa mentionam
ca, astfel CSCT-RO devine
primul club sportiv
columbofil din Romania,
specializat in concusurile
cu porumbeii de
zbor ,care functioneaza in
regim sportiv oficial,
cu licenta sportiva,
in cadrul Ministerului
Sportului. Denumirea
site-lui a ramas :www.cnt-ro.xhost.ro
-Astfel, sportul cu
porumbeii de zbor,
devine ramura de
sport oficiala in
Romania.
-este
un prilej de mandrie si
satisfactie, pt. Co-director
si pt. membrii
nostrii, ca dupa
30 de ani de competitii
sportive cu porumbeii
de zbor in
Romania, visul nostru
s-a implinit.
- in finalul
anului s-a depus
si dosarul cu
documentatia necesara la
FRSC, pt. inregistrare
definitiva, intrucat cererea
de afiliere fusese
depusa cu un
an inainte 2011.
- Co-director
al CSCT-RO, a
depus la conducerea
FRSC si o adresa , cu
propunerea de constituire
in cadrul FRSC , a unei sectii specializate
pt. competitiile cu
porumbeii de zbor,
denumita generic Compartimentul National
de Zbor “CNZ.”si
utilizarea Regulamentului National
Sportiv “RNS” al CSCT-RO
pt. competiile de
zbor in Romania.
-Consideram util
acest compartiment, daca
nr. cluburilor care
doresc sa faca
sport columbofil oficial,
va creste.
B. Pentru anul
-2013:
- cotizatia
anuala/membru - 28
lei {
20 lei , FRSC + 8
lei,CSCT-RO } pt.
pensionari
-50 lei { 40 lei ,FRSC + 10 lei,CSCT-RO } pt.
restul
-taxa inscriere
..............................10 lei
- inele
matricole de club.............0.6 lei
pt. membri-
- brosura RNS............................. .15
lei pt. membri
C.
Inscrierile la concurs
pt. 2013;
C.1 -se fac
personal, ca si
pina in 2012,
adica cu 10
zile inaintea datei
de concurs.
- pt. anul 2013
nu se percepe
taxa de zbor.
-intrucat nu
se percep taxe
de zbor, din
acest an pt.
cei care se
inscriu la concurs,
este obligatorie completarea
personal a formularului
“Cerere-CNT pt. participarea
la Camp. Nat. de Zbor”,conf. Cap.-I; art.-17, RNS...
Aceasta pt. a tine o
evidenta clara la
zi, pt. fiecare
concurent si pt.
a evita discutiile
ulterioare, pe marginea
inscrierii [ cu tot
felul de justificari, m-am inscris,
am telefonat, de
ce nu sunt
inclus in clasament ?
etc....}
- inscrierea
la concurs si
completarea cererii, se
efectueaza la resp.
tehnic al clubului { gr. de zbor} sau
omologatorul national, dupa
caz, acolo unde
s-au facut inscrierile
si anul trecut.
Tot aceste persoane,
vor tine si
vor raspunde, pt. evidenta
inscrierilor si a
cererilor completate.
- la Tippler Englez, Berzati de
Budapesta pt concurentii.
din alte loc ... la Sasu Ioan/ tel.-0741.249862
- la restul raselor...inscrierile se
fac la omologatorii nationali
pe rase.
C.2
Important !
-calificarea,
respectiv participarea la
etapele “ Derby National’,
este conditionata de participarea, la
etapele preliminare. Astfel,
concurentii care nu
se regasesc {nu apar}
in clasamentul etapei
preliminare, nu se mai
pot inscrie pt.
etapa “ Derby. ”.Daca doresc
totusi sa concureze,
rezultatul lor va
fi trecut de
omologator, la rubrica”in
afara de concurs.”
C.3 Foile
de arbitaj pt. competitiile- 2013, vor
fi tipul nou, reactualizate cu
sigla “CSCT-RO”.
--Acestea se vor
expedia- transmite , dupa
consumarea etapei de
zbor, a doua
zi- Luni, omologatorilor
nationali pe rase:
-HEIM
ALEXANDRU/Odorheiu
Sec...........tel.-0766.367770.......................................Tippler Englez
- VIRFENESCU
ION/Tr.Severin..................tel.-0729.971067 Ciungi
de Ploiesti ; Zb. de
Galati
- GHIAURA
D-TRU/Tr,
Severin..................tel.-0743.138848......................................Zb. de
Severin
D. In atentia
omologatorilor nationali:
-au obligatia de
a intocmi clasamentul
de zbor/ etapa -OFICIAL ! , cu
nume, prenume si
datat, iar in
termen de 14
zile, dupa primirea
foilor de arbitraj,
sa-l difuzeze cluburilor
participante, conf. art.-67,pct.-f,Cap.-I ,RNS. Dam 4
motive pt. care , clasam. trebuie
difuzate dupa fiecare
etapa :
1.
-concurentul trebuie sa-si
cunoasca rezultatul pe
care la obtinut –calculat{
timp de
zbor,
punctaj} de omologator,
locul ocupat in clasament, dupa fiecare
etapa de zbor.
2. -pt. acei
concurenti, care constata greseli, sau
au obiectiuni, sa
poata depune o
contestatie.
3. -pt. ca sa-si
poata face calculul, in
functie de pozitia in
clasament, ce are de
facut sau la ce
poate aspira
4. -daca
nu apare in clasamentul etapei
preliminare,nu se mai
poate inscrie la
etapa Derby”
-Intrucat ,
incepind cu anul
2012 toate clasamentele de etapa
si pt. titluri
,se difuzeaza la nivel
national, pe site-ul
FRSC, in catalogul
EXPO.-National , trebuie intocmite
conf. RNS, deci
oficial.
-cele care nu
vor intruni conditiile
din RNS, la finalul
anului, nu vor fi
validate de Co-Director
si se vor
returna omologatorului vinovat.
NOTA Omologatorii
care considera , ca nu
se pot achita
de aceste obligati, ii rugam sa
ne
comunice pt. a
gasi alte solutii.
E.
Termene de respectat:
-plata cotizatiei
anuale/2014 si plata
inelelor de club/2014........termen limita 30.Oct. 2013
-transmitere clasamente, la finalul
sezonului,
de catre omologatori
pt validare de Co-Director..........................termen limita 30.sept.2013
-toate se transmit,
pe adresa: Sasu
Ioan str. L.Rebreanu-56; SatuMare; cp.-440121;
tel-0741.249862
-sau pe email -
gioni.sasu@gmail.com
F.
Bilantul financiar -2012 -intrucat
bilantul contabil este
in lucru pt. predare
la ministerul finantelor, inca nu
l-am primit, -urmeaza sa-l
difuzam.
G. Festivitatea
de premiere -2013
- din pacate sirul
frumoaselor festivitati de
premiere, care se organizau la
SatuMare, cu o
prezenta numeroasa cam
40-50 membri, loco
si din tara s-a intrerupt
din motive tehnice.
-afilierea la FRSC
impunea noi reguli
pt. premiere. Intrucit FRSC
organizeaza festivitatea de
premiere cu ocazia
EXPO-Nationale, pt.
porumbeii voiajori si
pt. porumbeii de
zbor impreuna.
-asa se face
ca, in 2012,
FRSC a organizat
festivitatea de premiere in
data de 05-06dec.2012
in loc. Mizil
-din partea CSCT-RO
au participat doar
reprezentantii clubului “
Drobeta”/Tr. Severin
- presedintele
CSCT-RO, a transmis
conducerii FRSC toate
datele necesare:
clasamentele de
zbor/etape,
clasamentele pt. titlurile
nationale, necesarul de
cupe, diplome si
medalii, pt. cele
4 rase de
zbor ,care au participat
la Camp. Nat. de
Zbor a Romaniei.
-prin urmare, decernarea
trofeelor pt sectia
porumbei de zbor a
putut avea loc.
-din partea clubului
CSCT-RO , n-a participat
nimeni. din motive pur
obiective. Ne pare rau.
-pt. sectia porumbei
de zbor, s-au decernat
un nr. de: 90
cupe,100 diplome si 6
medalii.Premiile
au fost
oferite de catre
presedintele FRSC ,d-ul
Cezar Sinca.
Cupele si medaliile
au fost asigurate
de catre FRSC, iar
diplomele de catre
CSCT-RO
-CSCT-RO, a primit un
nr. de 15
cataloage de la
EXPO-Natinala/Mizil-2012,. Acestea
contin pe linga rezultatele
porumbeilor voiajori si
rezultatele clubului CSCT-RO
In 2012,: clasamentele de
zbor la cele
4 rase cu
care s-a concurat, titlurile nationale
obtinute , de altfel toata
oglinda anului competitional-2012. Cataloagele se
distribuie tuturot cluburilor
si grupelor de
zbor.
Satu Mare
Consiliul Director al
20.01.2013
C.S.C.T.-RO
Buletin columbofil - 2/2008 - TIPPLER MANIA
ANIVERSARE
25 DE ANI, de la ediţia I-a a Campionatului Naţional de Zbor
1982 – 2007
partea I-a
Întrucât consider acum istorie acea perioadă de începuturi, mi se pare firesc ca în calitate de iniţiator şi promotor a competiţiilor de zbor, acum la aniversarea a – un sfert de secol – de la prima ediţie a Campionatului Naţional, să rememorez firul evenimentelor. Aceasta din două motive: pe de o parte pentru colegii cu care am început fiind un moment de aducere aminte şi pentru colegii mai tineri de a afla istoria acestui sport columbofil, în România. Pe de altă parte este un moment aniversar pentru toţi amatorii sportului columbofil.
Eram în anul 1980, cel de-al treilea an de competiţii de zbor pe plan local în municipiul Satu Mare. Câştigasem experienţă în domeniul organizării şi desfăşurării concursurilor de zbor şi doream să ne racordăm la circuitul sportiv naţional. După două scrisori trimise la conducerea Uniunii Columbofile Române secţia Agrement, în care am descris activitatea şi dorinţele noastre, în luna noiembrie a aceluiaşi an, am primit o învitaţie de la vicepreşedintele de atunci a Uniunii columbofile Romane şi preşedintele secţiei Agrement domnul arhitect Feliciu Bonaţiu. Scopul invitaţiei era de a participa la Expoziţia Naţională de la Timişoara şi pentru a discuta problemele care mă frământau legat de o competiţie naţională cu porumbei de zbor în Romania. Atunci la Timişoara, bănuielile mele s-au adeverit ca în România nu exista o competiţie naţională cu porumbei de zbor, decât concursuri locale în oraşele Timişoara, Arad şi Satu Mare. Am discutat pe larg cu domnul Bonaţiu atunci despre activitatea depusă la Satu Mare, stadiul privind organizarea concursurilor, regulamentele de zbor, tipul foilor de arbitraj folosite, modul de derulare a arbitrajelor şi dorinţa mea de a demara un Campionat Naţional de Zbor, precum exista în ţările avansate în sportul columbofil. Tot atunci la Timişoara am cunoscut mai mulţi amatori ai concursurilor de zbor: Remus Berian, Ştefan Sorin, Bînzaru Ilie, Lux Emeric, Kremeter Iosif, Cicerone Manolache, Stancovici şi alţii. Cu dânşii am schimbat impresii, păreri despre experienţa dobândită la concursuri, despre recordurile de zbor locale, am văzut liniile de tippleri pe care îi zboară şi tot atunci am adus în discuţie ideea unui Campionat Naţional de Zbor pe rase, pentru ierarhizarea valorilor. Nimeni dintre persoanele cu care am discutat n-a fost împotriva acestei idei, dar au avut îndoieli privind reuşita acţiunii. Întrucât considerau că cineva trebuie să se sacrifice pentru o asemenea muncă neplătită, dar oficială, meticuloasă şi de diplomaţie pentru a reuşi să aduni toţi amatorii concursurilor de zbor din România.
Urmare a propunerilor şi demersurilor personale pentru desfăşurarea întrecerilor, în anul 1981, am primit o adresă de la conducerea Uniunii Columbofile Române, prin care am fost numit responsabil cu organizarea concursurilor de zbor la nivel naţional. A urmat o perioadă deloc uşoară pentru realizarea acestui obiectiv, care devenise de altfel un vis pentru mine. Astfel am trimis invitaţii tuturor Filialelor Columbofile Judeţene pentru participarea amatorilor la concursuri, am trimis scrisori prin care am cerut Regulamentele de zbor originale din Anglia, Germania pentru tippler şi roller de Birgmingham, din Ungaria pentru rasele maghiare pe care le-am tradus şi ulterior am cerut o serie de lămuriri pentru articolele neclare. Deci am purtat o corespondenţă de zeci de scrisori, pe urmă am întocmit un proiect de regulament pentru rasele româneşti, am conceput tipul foilor de arbitraj pentru fiecare regulament de zbor în parte, am întocmit programul competiţional de zbor pe rase şi altele.
După o muncă intensă cu multe sacrificii personale, mai ales de timp şi financiare, în primăvara anului 1982 am demarat primul Campionat Naţional cu porumbei de zbor din România. Astfel visul meu se realizase. Dar trebuie să fiu fair-play şi să afirm că această muncă de pionerat singur aş fi demarat-o foarte greu, pentru că unele persoane din conducerea Uniunii Columbofile – Secţia Agrement nu vedeau cu ochi buni proliferarea şi dezvoltarea oficială a sportului columbofil. Am avut însă suport în persoana domnului Feliciu Bonaţiu, preşedintele Secţiei Agrement, care a înţeles necesitatea organizării unui Campionat Naţional de Zbor şi m-a sprijinit. Au participat atunci la Ediţia a I-a – 1982 a Campionatului Naţional de Zbor columbofili din localităţile: Sibiu/Cisnădie, Cluj Napoca şi Satu Mare, la trei rase de zbor: Tippler englez, Berzaţi de Budapesta şi Jucători de Galaţi. Desigur a fost un început timid, dar primul pas a fost făcut, premizele şi condiţiile au fost create. Iar pentru mine a constituit o mare realizare.
Dar pentru mine o altă mare muncă abia de acum începea. Întrucât pentru bunul mers al derulării competiţiilor a trebuit să ma îngrijesc singur de rezolvarea tuturor problemelor din resurse financiare proprii. Astfel multiplcarea tuturor formularelor, difuzarea programului de zbor, a regulamentelor de zbor, a foilor de arbitraj, omologarea, centralizarea rezultatelor de zbor, întocmirea clasamentelor, difuzarea clasamentelor după fiecare etapă tuturor cluburilor, încheierea anului competiţional şi altele. În primii ani după 1982, toate aceste probleme le-am făcut şi rezolvat singur, prin forţe proprii, pentru că n-am găsit persoane care să întrunească condiţiile minime pentru colaborare. Acum când scriu aceste rânduri realizez că a fost o muncă titanică. Cred că am fost avantajat într-un fel, de situaţia mea socială (eram necăsătorit), situaţia materială şi profesională, lucram la institutul de proiectare. Consider că pentru o asemenea muncă pe care am făcut-o era nevoie de foarte mult timp, în primul rând, şi pe urmă consider că o muncă de redactare, formulare, etc., nu se putea face de la coada ciocanului, dintr-un atelier de tâmplărie sau frizerie. De ce am divagat pe această temă? Pentru că realizez acum că în situaţia mea de faţă n-as putea să mai fac, cu toate eforturile ceea ce am făcut. Atunci a fost probabil şi elanul tineresc şi dezinteresat. Nu ştiu câţi pot să înteleagă acest aspect, cred eu foarte important, sau câţi vor să înţeleagă. Dar cum am mai scris în prefaţa broşurii “Instrucţiuni şi Regulamente” ediţia II, mi-am sacrificat 15 ani din viaţă (1978-1993), ceea ce nu cred că e puţin, pentru un scop comun şi nu pentru unul personal. Mâ întreb câţi ar mai fi făcut acest lucru?
În toamna anului 1982, având deja o serie de elemente şi date adunate de la mai multe regulamente de zbor din lume şi o serie de cunoştinţe necesare sportului columbofil, am conceput şi redactat prima broşură în domeniu din România denumită: “Instrucţiuni şi Regulamente pentru concursurile cu porumbei de zbor şi joc”. Aceasta a conţinut două părţi. Prima parte conţinea instrucţiunile privind participarea la concursuri, desfăşurarea concursului şi desfăşurarea arbitrajelor. Parte a II-a a conţinut regulamente de zbor pe rase. Era stringentă nevoie de o astfel de broşură încât: era deja mare numărul celor care se interesau de concursuri, trebuia să “vorbim aceeaşi limbă” în toată ţara, pe urmă primeam zeci de telefoane, scrisori şi interpelări despre condiţiile de participare şi desfăşurare a concursurilor, despre regulamente de zbor, iar în adrese nu puteam îngloba toate aceste elemente. Desigur, acestă primă broşură n-a fost perfectă, a avut şi lipsuri, dar a încercat să înglobeze pentru prima dată elementele necesare sportului columbofil. Cu timpul, abia în 1985, când deja înfiinţasem 8 cluburi de zbor, am creat în cadrul secţiei de agrement a Uniunii Columbofile Române, “Compartimentul Naţional de Zbor” – prescurtat CNZ. Acesta a fost coordonat la început de un colectiv format din 3 persoane: Nep Francisc/Cluj Napoca, responsabil financiar, omologator; Elek Ludovic/Arad responsabil tehnic, omologator şi Sasu Ioan/Satu Mare preşedinte, secretar şi omologator.
Tot în anul 1985 am hotărât să comandăm inele proprii, separat de secţia de agrement, ca secţie distinctă cu inscripţia CNZ adecvate sportului columbofil. Rezultatele concursurilor de zbor le publicam anual în revista “Columbofilul” editată de Uniunea Colubofilă Română, iar pe plan internaţional în revista “Rundblick” editată de clubul DFU/Germania. La finele fiecărui an redactam personal o broşură cu Campinatul Naţional de Zbor pe rase care conţinea, de la calendarul de zbor pe rase, rezultatele de zbor, inclusiv festivitatea de premiere, cu câştigători pe rase. Impactul mediatizării acestui sport columbofil a fost mare, astfel numărul participanţilor din ţară a crescut, încât în anul 1989, CNZ avea 18 cluburi şi secţii cu profil de zbor, care totalizau aproximativ 300 membrii, A crescut şi numărul raselor, la un moment dat s-a concurat cu 8 rase de zbor: Ciungi de Ploieşti, Roşii de Târgovişte, Zburători de Severin, Jucători de Galaţi, Zburători Codalbi, Zburători dungaţi de Arad, Berzaţi de Budapesta şi Tippler englez. Pot să afirm cu certitudine că a fost perioada cea mai prolifică, de evoluţie şi glorie pentru sportul columbofil Românesc, cu stabilirea de o serie de recorduri naţionale de zbor. Începând cu anul 1986 am propus ca festivitatea de premiere şi decernare a trofeelor laureaţilor, să se ţină cu ocazia Expozitiei Naţionale. Aşa că pe urmă, anual festivităţile de premiere s-au asociat cu festivităţile de la Expoziţiile Naţionale, unde CNZ decerna aproximativ 80 de cupe şi 100 de diplome. Totodată după ani de zile de discuţii controversate, am reuşit, zic eu, o reglementare raţională privind participarea porumbeilor cu rezultate de zbor la expoziţii. Astfel am propus şi s-a aprobat de conducerea Uniunii Columbofile Române, încadrarea porumbeilor de zbor în două clase: clasa sport, pentru porumbeii care au participatla competiţii oficiale de zbor, să fie expuşi cu fişe de zbor în boxe adecvate grupului şi clasa show (standard) pentru porumbeii de zbor, care n-au participat la competiţii, vor fi arbitraţi conform standardului rasei din care fac parte.
Astfel porumbeii care au participat la concursuri aveau acum un statut recunoscut şi la expoziţii, crescându-le mult cota valorică. Trebuia “să dăm cezarului cei al cezarului”, însă doresc să spun deschis, că toate aceste aspecte şi realizările descrise anterior, n-au fost obţinute uşor. Am întâmpinat rezistenţă şi oponenţă mai ales din partea celor care deţineau rase de porumbei de zbor, dar nu simpatizau concursurile, însă deţineau funcţii în conducerea Uniunii Columbofile Române. În final m-am bucurat că am reuşit să introduc în România noţiunea de “sport columbofil cu porumbei de zbor” în coloanele revistei –Columbofilul-, un calendar competiţional de zbor, oficial, având rubrica noastră distinctă anuală. Lupta a fost mare pentru că Secţia Voiajori a Uniunii Columbofile Române ocupa 75% din tematica revistei “Columbofilul”, iar Secţia Agrement ocupa doar 25%, unde o parte din cei care coordonau deţineau porumbei de zbor, dar nu agreau concursurile, nu vedeau cu ochi buni proliferarea sportului cu porumbei de zbor. Deci această recunoaştere oficială a valorii porumbelului de zbor prin concursuri nu s-a realizat uşor. Pentru că marea masă a columbofililor care au porumbei de zbor, dar nu-i zboară oficial se consideră dezavantajaţi de acest aspect şi nu văd cu simpatie concursurile de zbor. Întrucât s-au obisnuit dea lungul generaţiilor, cu ideea că este mai comod să “ţină” doar porumbei de zbor, sau să-i zboare la întâmplare. În acest caz mi se pare normal şi firesc să existe o diferenţă semnificativă, atât valoric pentru reproducţie cât şi financiar, între porumbei zburaţi oficial şi restul. Consider că pe măsură ce cultura columbofilă va evolua şi în România, acest aspect va fi perceput ca atare, de o mai mare masă de columbofili.
Desigur, n-aş putea afirma că azi în România porumbeii nu sunt zburaţi, mai ales că suntem ţara porumbeilor cu cele mai multe rase de zbor. Doresc însă să subliniez că puţini îndrăznesc să-i înscrie la concurs, respectiv să participe la o activitate disciplinată şi oficială. Este o mare diferenţă între a zbura porumbeii după bunul lor plac, la întâmplare, din orice stare de cuib, sau a pregăti un lot de zbor în “cantonament”, a-i antrena sistematic şi furaja ştiinţific, deci a-i pregăti pentru a da randamentul maxim pe data concursului. Aceasta este deja sport columbofil. Dar aceasta cere: timp, răbdare, perseverenţă şi multe renunţări, ceea ce nu este uşor. Aşa se explică numărul mic acum a celor care azi practică acest sport, deşi crescători de porumbei de zbor sunt foarte mulţi în ţara. Este mult mai simplu să le arunci mâncarea, să le dai drumul la zbor la întâmplare şi seara să-i închizi. Aceasta noi o numim “găinărit” pentru că acelaşi lucru se practică şi cu o găină. Desigur, nu doresc să jignesc sau să desconsider pe cineva anume, dar aceasta constituie o replică pe care am mai spus-o, o spun şi o voi spune mereu la adresa celor care subestimează sportul columbofil, dar se laudă cum le zboară porumbeii şi vehiculează rezultate record. Deci, în concluzie doresc să subliniez încă o dată, că este o mare diferenţă între a ţine doar porumbei de zbor şi a practica sportul columbofil cu porumbei de zbor.
În paralel cu evoluţia sportului columbofil, pot evolua dirijat aptitudinile de zbor a raselor, iar columbofilii devin cunoscuţi atât în ţară cât şi peste hotare prin rezultatele lor, care se publică, iar ei intrâ în istoria sportului columbofil. Aşa se naşte şi scrie istoria sportului columbofil. De altfel, ca în orice sport, şi aici importantă este participarea, întrucât pentru a câştiga mereu, pe lângă păsări de valoare şi un antrenor bun, mai e nevoie şi de “şansă”! da, stimaţi colegi, de şansă. Tocmai datorită sportului columbofil şi a evoluţiei lui în timp, ca în orice sport se înregistrează rezultate, se întocmesc clasamente, de unde rezultă recordurile, care de fapt întreţin spiritul competiţional şi îl ajută să evolueze.
Aşa se face că în România, începând cu anul 1974 s-au înregistrat recorduri de zbor la nivel naţional.
Cu ocazia aniversării a 25 de ani de sport columbofil oficial voi publica pentru prima dată în coloanele buletinului “Tipplermania” recordurile naţionale de zbor.
Buletin columbofil - 3/2008 - TIPPLER MANIA
ANIVERSARE
25 DE ANI, de la ediţia I-a a Campionatului Naţional de Zbor
1982 – 2007
partea a II-a
Evenimentele din anul 1989 au găsit CNZ-ul într-o perioadă de ascensiune deosebită, atât pe plan sportiv, a se vedea tabelul cu recordurile de zbor, unde s-au atins rezultate record la multe rase, cât şi pe planul numărului de participanţi la concursuri.
Cu toate că CNZ-ul era în componenţa Secţiei Agrement a Uniunii columbofile Române, a funcţionat aproape de sine stătător, avea în medie 16-18 cluburi de zbor şi aproximativ 300 de menbrii, din care în jur de 70-80 concurau anual, la 6-8 rase de zbor. Voi prezenta pentru istoria sportului columbofil, lista cluburilor şi secţiilor de zbor, pe care le-am înfiinţat, sau au aderat la CNZ în perioada 1982-1990:
Nr | Clubul/Localitatea | Responsabil tehnic/Preşedinte
|
1 | Chindia Târgovişte | prof. Cazacu C-tin
|
2 | Fulger Târgovişte | Vodă Costel
|
3 | Albatros/Cluj Napoca | ing,Secăşan Sorin
|
4 | Agrement/Cluj Napoca | Nep Francisc
|
5 | Zborul/Timişoara | Ştefan Sorin
|
6 | Semenic/Reşiţa | Selep Mihai
|
7 | Berzaţi/Arad | Elek Ludovic
|
8 | Carierul/Arad | Simo Andrei
|
9 | Sarmis/Arad | Pataki Adalbert
|
10 | Fregata/Cisnădie | Toth Eduard
|
11 | Târnava/Odorheiu Secuiesc | Heim Alexandru
|
12 | Luceafărul/Tr.Severin | Stancovici Victor
|
13 | Pescarus/Tr.Severin | Trandafir Nicolae
|
14 | Ostroveni/Tr.Severin | Drăghici Ştefan
|
15 | Cosmos/Satu Mare | Tar Ştefan
|
16 | 32/10 /Sibiu | Popovici Mihai
|
17 | Agrement/Târnăveni | Şerban Aurel
|
18 | Ciung/Arad | Nădăban C-tin
|
Tot în acest răstimp am reuşit să demarăm 2 competiţii de zbor internaţionale interţări şi 2 competiţii internaţionale intercluburi. Astfel, ne-am racordat la competiţia internaţională interţări denumită “Cupa Europei Centrale “ cu rasa Berzaţi de Budapesta, unde au participat la întreceri 4 ţări: Iugoslavia, Austria, Ungaria şi România. Competiţia a durat 5 ani de zile: 1985-1989.
A doua competiţie internaţională interţări am demarat-o personal la rasa Tippler englez, denumită “Tippler Maraton”, au partcipat 5 ţări: Ungaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, RD Germană şi România. Acesta a durat 4 ani : 1986-1989.
Competiţiile de zbor intercluburi care s-au derulat, au fost la rasa Berzaţi de Budapesta între:
- Clubul “Berzaţi”/Arad şi Clubul “B17”/Budapesta
- Clubul “Cosmos”/Satu Mare şi Clubul “B1”/Budapesta
Aceste competiţii s-au desfăşurat tur-retur/anual cu câte patru concurenţi şi ulterior se întocmea clasamentul. Premierile se făceau anual, dar alternativ în fiecare ţară participantă. Aceste întreceri au fost un bun prilej pentru schimbul de experienţă în domeniu, pentru a cunoaşte columbofili din alte ţări şi pentru a lega prietenii.
După evenimentele din anul 1989, grupul de columbofili de la Bucureşti din cadrul Secţiei Agrement, au dorit să acapareze toate funcţiile, fără alegeri, încercând să-şi impună legea. Atunci cresătorii de porumbei din Ardeal şi Banat ne-am rupt de Uniunea Columbofila la şedinţa ţinută în primăvara anului 1990. Tot în primăvara aceluiaşi an, s-au ţinut 2 şedinţe la Timişoara şi Lugoj, unde columbofilii din Ardeal, Banat, Oltenia şi Târgovişte au constituit Asociaţia Naţională Columbofilă de Agrement şi Sport –ANCAS-România. La aceste şedinţe, în special la şedinţa de constituire de la Lugoj, m-am luptat personal pentru ca în denumirea asociaţiei să apară şi cuvântul sport, pentru a fi reprezentaţi şi prin titulatură, deoarece reprezentam aproximativ 35% din numărul total al membrilor. Aşa se face că în cadrul noii asociaţii, s-au creat acum două seţii separate: Agrement şi Sport. cu conduceri distincte. Tot în primăvara anului 1990, columbofilii aparţinători secţiei sport ne-am întrunit la Arad (unde mutasem secretariatul fostului CNZ) pentru a discuta problemele sportului columbofil în proaspăta democraţie şi pentru alegerea noii conduceri. Aici la Arad, unde au fost prezenţi reprezentanţi a 10 cluburi şi secţii de zbor din ţară: Arad 2 cluburi, Dr.Tr.Severin 3 cluburi, Timişoara, Târgovişte, Odorheiu Secuiesc, Cluj Napoca şi Satu Mare, inclusiv preşedintele ANCAS, d-l Feliciu Bonaţiu, a fost aleasă conducerea secţiei sport în mod absolut democratic:
- preşedinte ing Sasu Ioan/Satu Mare
- vicepreşedinte ing Mătuşoiu Vasile/Tr.Severin
- secretar Nep Francisc/Cluj Napoca
- resp financiar Betegh Ladislau
colectivul tehnico-sportiv:
- resp. rase româneşti Ştefan Sorin/Timişoara
- resp. Berzaţi de Budapesta Bimbo Mihai/Arad
- resp. Tippler englez Simo Andrei/Arad
- resp. Jucători-Rolleri ing. Secăşan Sorin/Cluj Napoca
Dar între timp, s-au ivit o serie de probleme ce vizau aspecte tehnice care trenau în discuţii de ani de zile, dar n-au ajuns să fie definitivate. Acestea au fost în special la rasele româneşti. Pentru că dacă la rasele străine am tradus şi preluat regulamentele de zbor “ad literam”, unde am adăugat o serie de precizări primite ulterior, la elaborarea şi definitivarea regulamentelor pentru raele româneşti am întâmpinat multe dificultăţi.
Astfel la rasa “Ciung de Ploieşti”, discuţiile interminabile ani de zile legate de: stilul de zbor, acordarea punctajului, numărul porumbeilor din stol, aprecierea zborului şi altele, le-am rezolvat prin propunerea de a împărţii rasa în două varietăţi: varietatea I-a Ciungi cu zbor solist-artistic şi varietatea a II-a Ciungi cu zbor în grup.
Am purtat serii de discuţii şi corespondenţe pe această temă cu crescători renumiţi a acestei rase: ing. V.Frăţilescu şi Crişan Istrătescu/Ploieşti, Ştefan Sorin/Timişoara, Dumitru Ionescu şi Nădăban C-tin/Arad. În final am întocmit pentru fiecare varietate un regulament de zbor specific, care a fost discutat şi acceptat în scris, inclusiv de crescătorii rasei din Ploieşti.
O altă temă de rezolvat a fost cererea crescătorilor din Dr.Tr.Severin de a concura cu o rasă locală cu zbor specific, a cărei denumire oscila între “Zburătorii de Galaţi” sau o rasă autohtonă. Studiind situaţia în detaliu, istoria rasei, numărul aproximativ de exemplare, vechimea rasei, stilul de zbor şi baremul de zbor minim, am văzut că întrunesc condiţiile pentru standardizarea acestei rase de zbor. Aşa că în anul 1990, am reuşit standardizarea rasei “Zburători de Severin” care au demarat-o şi finalizat-o 3 colegi de la Clubul Luceafărul/Tr.Severin şi anume: ing.Mătuşoiu Vasile, Trandafir Nicolae şi Stancovici Victor.
Din păcate la Rasa “Jucători de Galaţi”, deşi am purtat mai multe serii de discuţii cu crescătorii rasei din mai multe zone ale ţării, datorită grupului de la Bucureşti nu s-a putut ajunge la o concluzie raţională. Se vehiculau doar zboruri de 7-8 ore fără joc, frumoase poveşti, cu zboruri de noapte, fiecare concurent după placul lui, fără un calendar de zbor oficial, cu arbitraje la o berică.
Se ştie că “Jucătorul de Galaţi” este crescut într-o mare diversitate de fenotipuri, culori şi de manfestări în zbor. Ori În cadrul unui concurs se pot întrece păsări care au la bază mai multe elemente comune precum: baremul de zbor, manifestări comune în zbor pe baza unui regulament unic şi adecvat scopului.
Pentru posibilitatea încadrării într-un regulament de zbor şi gruparea criteriilor de arbitrare am propus 3 varietăţi la “Jucătorul de Galaţi”:
- varietatea I – pentru zbor şi joc
- varietatea II – pentru joc (morişcari, căzători)
- varietatea III – pentru zbor
Au înteles să se încadreze şi s-au raliat la acestă propunere, participând ani de zile la concursuri crescători din Cluj Napoca şi Sibiu la varietatea I.
Desigur, împreună cu aceşti crescători, am conceput şi definitivat un regulament de zbor şi joc special pentru rasa “Jucători de Galaţi”, după care s-au desfăşurat competiţiile de zbor şi joc. Doresc să subliniez două aspecte ale regulamentului:
a. se apreciază timpul de zbor ca durată, pe zone de înălţime care se punctează.
b. se apreciază numărul jocurilor efectuate: rostogoliri simple, rulări, jocuri diverse: moară, basculare, inclusiv calitatea jocului, care toate se punctează.
Prin însumarea punctajelor obţinute: zbor+joc din – Foaia de arbitraj- rezultă punctajul total. Clasamentul se întocmeşte pe baza punctajelor acumulate de stolurile în concurs.
Satu Mare                           Ioan Sasu
05.02.2007